Dezechilibrul energetic al meridianului se exprimă prin tuse cardiacă (în special nocturnă), dispnee, raluri umede, edem pulmonar, tulburări digestive şi nervoase (vertij, crize de sciatică, instabilitate locomotorie a trenului posterior în timpul deplasării etc.). Faciesul mitral, congestia, cianoza, tumefierea sau încărcarea cu secreţii alb lucioase a limbii denotă manifestările cefalice în insuficienţa energetică cardiacă. Deficienţa energetică a cordului se răsfrânge asupra rinichiilor şi plămânilor. Traiectul anatomic al meridianului debutează la nivelul cordului şi se îndreaptă către plexul axilar pentru a coborî, medial, de-a lungul membrului toracic, până în dreptul metacarpului IV. De la nivelul cordului pornesc două colaterale: una străbate aria pulmonară urmărind traheea până la nivelul globului ocular, iar cealaltă colaterală traversează diafragma şi se îndreaptă către masa intestinală. La nivelul metacarpului IV se face conexiunea printr-un meridian transvers Lo cu meridianul intestinului subţire.